Butoiul este la fel de important pentru un whisky ca și alcoolul în sine. La prima îmbuteliere, alcoolul nou este transparent și incolor. Deși un whisky nou de bună calitate va avea propriul gust și caracter, va fi foarte diferit de whisky-ul învechit și probabil nu va avea aromele pline și rotunde pe care le căutăm la un scotch bun. Atunci când este învechit într-un butoi, există trei factori care influențează whisky-ul final.
1. Timpul
Va exista o diferență între un whisky învechit 3 ani și unul învechit 30 de ani. Asta nu înseamnă neapărat că unul este mai bun decât celălalt. Un alcool de înaltă calitate, într-un butoi de înaltă calitate, se poate matura repede. Dar anii petrecuți de butoaie în depozit joacă, fără îndoială, un rol.
2. Dimensiunea butoiului
Dimensiunea butoiului folosit este un pic ca o mașină a timpului. Un butoi mic va învechi whisky-ul mai repede decât unul mare, pentru că raportul dintre suprafața lemnului și volumul de lichid este mai mare. De aceea, este puțin probabil să lăsați whisky-ul într-un butoi foarte mic timp de 30 de ani: influența lemnului ar fi prea mare (dacă ar mai rămâne ceva după ce „îngerii și-au luat partea”).
3. Natura butoiului
Al treilea factor este natura butoiului în sine. Din ce lemn este făcut? Cum a fost tratat lemnul? Și ce s-a păstrat în butoi înainte de whisky? Butoaiele noi de stejar (adesea numite netratate) pot fi folosite pentru învechirea whisky-ului. De fapt, în America, distileriile sunt obligate prin lege să folosească stejar american nou pentru a-și învechi bourbonul.
Butoaiele de bourbon și de sherry
Este însă mult mai frecvent ca scotch-ul să se matureze într-un butoi care a conținut anterior un alt lichid. Cele două exemple cele mai comune sunt bourbonul și sherry-ul. Butoaiele de bourbon sunt folosite pentru că în ele „mai este multă viață”: prin lege, distileriile americane nu le pot refolosi, așa că sunt trimise în Scoția.
Povestea sherry-ului este asemănătoare. Butoaiele de sherry erau importate în Marea Britanie; după ce sherry-ul era băut, rămâneau butoaie goale. Distilatorii pricepuți și-au dat seama că ar fi păcat să le arunce, așa că le-au folosit pentru a-și depozita whisky-ul – și au descoperit curând că aceste recipiente nu sunt doar economice, ci îmbunătățesc și gustul scotch-ului.
